Oraşul Băicoi este situat în Subcarpaţii externi ai Curburii , pe a treia axă a anticlinatului diapir Ţintea - Băicoi – Gura Ocniţei , limitat la nord de sinclinatul Mislea Podeni şi la sud de zona de subsidenţă de la marginea Câmpiei Ploieştilor .
Relieful dealurilor subcarpatice s-a definitivat la sfârşitul pliocenului , când au avut loc ultimele mişcări de cutare iar întrega regiune a suferit o mişcare de ridicare în bloc împreună cu minţii şi lacul din câmpia Română , care şi-a restrâns suprafaţa .
În zonă exista un golf cu contur neregulat până la ultimele înălţimi subcarpatice . Apele coborau din Carpaţi şi formau o deltă care înainta mereu. Umplerea golfului a coincis cu formarea terasei Băicoi . Sudura zonei subcarpatice cu terase bine individualizate şi câmpie , se realizează prin intermediul imensului con de dejecţie al Prahovei , ce se desfaşoară pe 30 km , cu precădere pe stânga până sub poalele dealurilor Băicoi – Ţintea - Găgeni . El constituie prelungirea spre sud , a celei mai importante terase de pe Valea Prahovei , Terasa Câmpina .
Întrepătrunderea dealuri – câmpie este un caz unic în ţara noastră . Pe de-o parte câmpia se leagă de şesul Mislei prin şeaua de la Găgeni şi pe Valea Teleajenului iar pe de altă parte , dealurile izolate Ţintea – Păuleşti , cu înalţimi de 300 – 400 m stau risipite în câmpie la câţiva kilometrii sud de marginea compactă a înalţimilor subcarpatice . Sub cuvertura de aluviuni , stratele sunt boltite formând anticlinale scurte faliate , majoritatea cu sâmburi de sare în ax , dovedind că tectonica nu s-a desăvârşit înca . Anticlinalele cu sâmburi de sare , tind să se accentueze şi să se înalţe pentru a stră punge aluviunile recente . Uneori sarea a reuşit să iasă la lumina la Ţintea şi Băicoi . Aşadar , pe de o parte formarea unor dealuri recente , iar pe de alta aluvionarea excesivă a impus divagarea râurilor , au constituit condiţiile în care s-a definitivat relieful.
Câmpia Ploieştilor înclină de la 400 m la Băneşti la 100 m în sud estul oraşului Ploieşti , prezentând o pantă mare de 7,5 %. Singurele accidente sunt movilele , din care reprezentativă este Movila Vulpii .
|