PREZENTAREA ORASULUI BAICOI
Oraşul paralelei 45, traversat în partea sa vestica de drumul E60 , este un ţinut favorizat , sub care se află un masiv important de sare , numeroase pungi de petrol şi gaze din străfundurile cărora ies la suprafaţă izvoare cu apă sărată sau cu efecte miraculoase .
Localitatea aparţine oraşelor de contact , subcarpaţi – câmpie , condiţiile naturale cu resurse complementare , constituind un mediu prielnic întemeierii în aceste locuri a comunităţilor umane cu mult timp în urmă , aşa cum dovedesc monedele cu efigia lui Filip macedoneanul , descoperite la Ţintea .
Economia oraşului a fost legată de utilizarea resurselor naturale , principala ocupaţie fiind cultivarea pământului , creşterea animalelor , exploatarea şi prelucrarea lemnului , petrolului şi alte îndeletniciri mesteşugăreşti .
După anul 1895 şi până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial , începe „etapa petrolieră” care a avut un rol primordial în dezvoltarea oraşului . În anul 1940 lucrau aici 1/7 din angajaţii industriei petrolului , iar Schela Băicoi a obţinut locul I în privinţa producţiei de petrol . De altfel aici au fost utlizate gazele la încălzitul locuinţelor prima dată în ţară în anul 1865.
În perioada 1977 – 1978 au fost amplasate în oraş două obiective ale industriei constructoare de maşini : F.S.H., azi Fabrica de Echipamente Hidraulice Speciale şi I.U.P.C., azi Camexip S.A.
Agricultura este favorizată de solurile de calitate medie şi de ponderea mare a suprafeţelor agricole (76%). Aici se află cea mai mare suprafaţă de livezi pe locuitor pe judeţ .
Poziţia geografică a favorizat dezvoltarea comerţului încă din anul 1792 , Constantin Ghica obţinând carte domnească să facă pe moşia sa târg , o dată pe săptămână . Târgul a fost reluat cu succes după anul 1989, dovedind atractivitatea şi influenţa oraşului .
Învăţământul care a aniversat 100 de ani de existenţă şi ocrotirea sănătăţii , au parcurs un drum ascendent .
Potenţialul turistic , este superior amenajării actuale în cazul Băilor Valea Stelii, situate în Ţintea , în jurul lacului sărat şi a celui cu nămol sapropelic. În perioada interbelică , Jean Daeker de la Steaua Română a construit aici cea dintâi cabină pentru băi .
Interesantă din punct de vedere turistic este Biserica Sf . Împăraţi prin faptul că a fost prima pictată de Nicolae Grigorescu la 15 ani. Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena , a fost ctitorită de Cleopatra Trubetkoi şi Costache Călinescu între anii 1850 – 1899. Deasemenea amintim aici monumentele istorice , Biserica Cioara din Dâmbu şi Capela neogotică a Cleopatrei .